Acasă

Ce e acasă? Unde acasă? Ţi-e dor?

Când tu hălădui peste tot

în lumea aceasta în zbor...

Ce  e acasă? E colindul de Sfântul Crăciun

cu miros de sarmale, colaci duium,

e vara cu pădurea străbună

şi marea cu valul pe rună...

Mi-e draga familie la masă!

Vreau acasă... Du-mă acasă...

Acasă-i iubirea de patrie, părinţii mei dragi,

e iarba cea verde pe câmpul cu fragi,

în sat, e un clopot din turn

în inimă, copilul meu bun!

Ce  e acasă? E valea natală

Cu ape ce spală

Natura şi răul din drum,

E sânge din ţărână, străbun...

E turma păscând pe fragede câmpii,

amintirea eternei copilării,

e chipul plăpând al primului dascăl

şi-al ţării tricolor văl!

Ce e acasă?...Cântecul dorului,

e  ochiul Domnului

ce te vegheză din prag

şi-ţi bântuie calea cu drag!

Ce e acasă? E marea familie

unde e ginta latină,

e mersul istoriei pe-o rază senină

şi-o inimă vie, română!